Vrăjitoarea din casa cu stafii
După ce a debutat în revistele vremii cu diferie poezii, debutul în proză al lui Theodor Constantin a constat într-un volum de nuvele fantastice, care anunţau apariţia unui scriitor de gen de mare calibru. Stilul său se înscria evident în linia prozei fantastice a lui Eliade sau Voiculescu, amintind de unul din părinţii genului, Edgar Allan Poe.
Anunţând o atmosferă plină de mistere şi fantasme, cartea emană prin temele abordate o vivacitate, tensiune literară şi complexitate aparte. Cititorului îi sunt servite subiecte incitante, precum misterul şi ambiguitatea sexuală din „Vila Maud"; amorul dublu din „Eliberare", un soi de germene al romanului „Casa cu neguri"; horror, crime, nopţi în cimitir si multe altele.
Toate aceste elemente anunţau un viitor strălucit pentru tânărul prozator Theodor Constantin, în literatura de gen. Nimic însa nu ne-ar fi lăsat să bănuim talentul său pentru stilul poliţist şi de spionaj, pe care avea să îl exercite mai târziu, spre anii '60.