TRAIAN

Traian (98-117) este unul dintre cei foarte putini imparati romani care s-au bucurat intotdeauna de o buna apreciere. Popular in timpul vietii, incepand din secolul al IV-lea a devenit prototipul excelentei imperiale. Senatul obisnuia atunci sa ureze fiecarui nou imparat sa fie mai fericit decat Augustus si mai bun decat Traian. In Evul Mediu a fost asezat de Dante in al saselea cer al Paradisului, printre conducatorii drepti, iar Edward Gibbon i-a plasat domnia in epoca de aur a Imperiului Roman.


Cartea lui Julian Bennett, bazata pe examinarea atenta a tuturor marturiilor istorice si literare ale Antichitatii, ca si pe evaluarea minutioasa a celor mai recente explorari arheologice si epigrafice, este o imagine clara si comprehensiva a domniei lui Traian.


Concluzia principala a lucrarii este ca domnia lui Traian a fost efectiv apogeul principatului instituit de Augustus si de succesorii sai. Ea reprezinta totodata implinirea ideii de sistem imperial. Activitatea militara, administrativa, legislativa si edilitara a lui Traian i-a creat o reputatie extraordinara. In aceste conditii, apelativul Optimus Princeps acordat imparatului este pe deplin maritat.


Julian Bennett a desfasurat o bogata activitate de arheolog pe santiere din Marea Britanie si Germania, sustinandu-si teza de doctorat – despre Zidul lui Hadrian – la University of Newcastle upon Tyne. Contributiile sale in domeniul istoriei si arheologiei lumii romane pot fi citite in prestigioase publicatii academice occidentale. In prezent este profesor de arheologie romana la Universitatea Bilkent din Ankara.