Copilaria lui Dickens a stat sub semnul unor evenimente care l-au obligat sa se maturizeze de timpuriu. Într-unul dintre episoadele biografice, care prezinta fragmente din primii ani de viata ai scriitorului, Charles este surprins în podul casei, unde recupereaza cartile aruncate ici-colo si lasate sa zaca în praf, printre mormane de vechituri. Pe lânga evidenta aplecare spre proza si lectura, pe care a demonstrat-o de mic, Dickens a dezvoltat si o puternica pasiune pentru teatru. O vreme a lucrat ca regizor, punând în scena câteva piese ale lui Ben Johnson, si chiar� ca actor amator, postura în care cititorii cartilor lui l-au îndragit la fel de mult. Obisnuia sa interpreteze unul sau mai multe personaje în aceeasi piesa, iar la sfârsitul spectacolelor se bucura de aplauzele frenetice ale celor prezenti în sala. Teatrul a fost pentru Dickens si un mijloc de a veni în contact cu oamenii obisnuiti din rândul carora a desprins multe dintre personajele prezente în opera sa. Succesul în plan profesional nu se regaseste din nefericire si în plan personal. Dupa ani de convietuire, Dickens divorteaza de sotia sa cu care avusese zece copii. Dupa divort, pasiunea lui pentru teatru îl aduce fata în fata cu tânara actrita Ellen Ternan, de care se îndragosteste imediat si cu care, mult timp, va avea o relatie neoficiala. Dragostea lui Dickens pentru teatru explica savuroasele episoade din lumea scenei prezente în paginile romanului „Nicholas Nickleby“. Din cauza tratamentului inuman aplicat elevilor din scoala domnului Squeers, Nicholas Nickleby si prietenul sau, Smike, se iau la bataie cu dascalul despotic, apoi hotarasc sa scape de regimul greu de îndurat. Momentele petrecute de cei doi în compania grupului de actori ambulanti, caruia li se alatura, sunt pentru cititor un prilej de adevarata desfatare.