Moarte pocitaniilor

Rock Bailey, un playboy cu lipici la divele momentului, se trezeste gol intr-un salon de spital, gata sa faca dragoste cu o frumusete rapitoare. Cineva descopera un cadavru intr-o cabina telefonica. Altcineva afla ca in inima Americii doctorul Markus Schutz are un laborator unde se desfasoara experimente stranii. Se produc arestari rapide, se descopera lucruri greu de adus la cunostinta semenilor. Totul pare sa conduca spre un scandal mai degraba genetic decat sexual. Suntem oare in miezul unui thriller? Asa s-ar parea, daca n-am fi la curent cu inclinatia parodica a lui Boris Vian (alias Vernon Sullivan) pentru parodii, jocuri si sarade. Surpriza ne este servita abia cand ne dam seama ca, dincolo de trama propriu-zisa, scriitorul sta sub semnul unui vizionarism pentru care e nevoie de sigiliul harului. Distanta dintre proiectul doctorului Schutz si clonele care au inceput deja sa patruleze prin custi e mult mai mica decat ne place sa credem. Si garanteaza oare cineva ca nu ne indreptam spre o lume a mutantilor?