Dosarul Eliade. Elogii şi acuze, vol. III (1928-1944)

Dosarul Mircea Eliade este proiectat de către Mircea Handoca în peste 20 de volume şi reproduce cronologic mulţimea documentelor pro şi contra, a elogiilor şi pamfletelor publicate în presa românească sau din străinătate la adresa lui Mircea Eliade pe perioada a 72 de ani (1926-1998).

În paralel cu posibilele (încă actuale) îndolieli asupra exactităţii acuzaţiilor de antisemitism, facsism, hitlerism, legionarism, proferate împotriva lui Mircea Eliade, probele pro şi contra prezentate în aceste volume (şi în următoarele) pot face lumină.

Mircea Handoca, eruditul exeget al lui Eliade, deschide prin acest prim Dosar de existenţă procesul cultural al deceniului al IV-lea. Acum, când veacul a sacralizat izbânzile şi a datat eşecurile, este reconfortant să citeşti, puse faţă în faţă, texte premonitorii şi reacţii defavorabile, opiniile unor oameni importanţi în cercurile culturale româneşti şi internaţionale.

Volumul III din acest dosar de existenţă continuă tirada articolelor pro şi contra faţă de fenomenul Eliade. Aricolele selectate în acest volum datează tot din perioada interbelică şi sunt un seismograf al fluxului şi refluxului receptării operei lui Mircea Eliade. În prima parte sunt antologate opiniile unor critici şi scriitori reprezentativi: Perpessicius, Şerban Cioculescu, Camil Petrescu, Eugen Ionescu, Petru Comărnescu, Anton Dumitriu, Victor Iliu, George Bunescu, Mircea Grigorescu, Mihai Sevastos, Camil Baltazar, Horia Groza, Petru Manoliu, G. A. P., Dan Petrasincu. Numele unora din cei peste 20 de semnatari incluşi în partea a doua a volumului nu e cunoscut de toată lumea. Cu toate acestea, ei au fost actorii principali ai hebdomaderelor vremii: cronicari literari, eseişti, poeţi sau romancieri: Ion Calugaru, Ilariu Dobridor, Constantin Noica, Iulian Marcu, Octav Sulutiu, L. Voyta, Teodor Scarlat, Anton Holban, Ernest Bernea, Oscar Lemnaru, Mircea Vuian, Maria Banus, Anişoara Odeanu, Aristide Manu.