De la coroana regală la Cercul Polar - Antologie

Stând într-o zi, astă iarnă, de vorbă la Curtea Veche Publishing, m-am lăsat provocat într-un iute joc de imaginaţie: presupunând — am fost întrebat — că vi s-ar propune să prezentaţi România printr-o singură carte unui public din străinătate — să zicem, din câteva ţări ale Uniunii Europene — ce titlu aţi alege?
Asta da provocare.
Cine, cum şi cât poate rezuma Ideea românească? Am propus o Românie prin câteva tipuri feminine deopotrivă extraordinare, fiecare în felul, măsura şi splendoarea proprie, dar şi reprezentative pentru „genomul” românităţii în ansamblu.
De-o parte, aşadar, Regina Maria, principesa Martha Bibescu, prinţesa Maria Cantacuzino-Enescu — feminitatea labirintică, de budoar imperial, cabinete politice cu anvergură continentală şi etajări politice cu multiple strategii, naturi umane pe cât de hipersenzual-hedoniste, pe atâta de ferm dedicate idealurilor naţionale şi, în sens larg, umanitare.
De cealaltă parte, în a doua hemisferă, tulburător complementară, Elisabeta Rizea şi Aniţa Nandriş-Cudla — mărturii amuţitoare de putere trupească şi măreţie sufletească, povestind la fel de convingător infernul, pe cât de ataşant ne prezentaseră cele dinainte fragmentele unor destine paradisiace.
Iar la mijloc, în purgatoriu, la vama „sângelui alb“, intelectual, Alice Voinescu, figura suferinţei spirituale prin cazne fizice, făcând însă, prin forţa religiozităţii, o incredibilă alchimie a eşecului întru înălţare morală.
Cum să nu vibrezi la înmănuncherea acestor destine care povestesc o întreagă istorie?
Tot astfel, e limpede că numelor cuprinse aici li s-ar putea adăuga oricând altele, de la Elena Văcărescu, Anna de Noailles, Iulia Hasdeu sau Zoe Cămărăşescu, la Cella Delavrancea, Jeni Acterian, Marioara Voiculescu, Monica Lovinescu, Adriana Georgescu, Lena Constante, Annie Bentoiu...
Cum altfel să închei aceste rânduri decât printr-o tăcută, sinceră şi tandru recunoscătoare sărutare a mâinilor strânse în cartea de faţă, fie mâini regale, fie ţărăneşti, hrănite cu sânge „albastru“ ruso-britanic sau valah-voievodal, cu vitalitate făgărăşană, melancolii moldave, rafinamente greceşti sau viforniţe bucovinene.
De la coroana regală la Cercul Polar feminitatea românească străluceşte, îndură şi nădăjduieşte cu sobra măreţie a simplităţii ziditoare.

Dan C. Mihăilescu