Din cuprins:
- Traditia cursurilor universitare in logica romaneasca;
- Curs de logica. Logica formala;
- Curs de logica. Metodologie.

--------------------------------------------------------------------------------
1. Cursul universitar ca O privire chiar si detasata asupra diferitelor domenii ale cunoasterii si creatiei umane ne pune in situatia de a descoperi o stare de fapt care, desi e mult raspindita si ne impiedicam de ea la fiecare pas, nu a facut obiectul unor analize mai atente privind interioara a unor problematici sistematizate, a unor creatii care s-au impus si au trecut proba timpului ca valori ale domeniilor: destule produse ale creatiei umane sint rezultatul unor didactice, dupa cum altele, desi nu sint in mod direct elaborate pentru a servi acest scop, isi au originea in preocupari sau solutii incipiente nascute dintr-o autentica relatie paideica. E vorba de faptul ca multe lucrari de valoare care s-au impus in cultura noastra sau in alta parte sint, la origine, cursuri universitare, iar accesul publicului larg la ele s-a realizat abia dupa un profitabil exercitiu intelectual si dialogic in acest mediu de confruntare a opiniilor si de manifestare a divergentelor de idei. Dupa cum, nu e mai putin adevarat ca, adesea, cursurile universitare contin, in germene, cvasimajoritatea ideilor pe care autori diferiti le-au dezvoltat ulterior cu destul succes la public. Multe cazuri sint de notorietate in aceasta privinta. Mare parte dintre lucrarile prin care Hegel ramine ca unul dintre stilpii de rezistenta ai filosofiei moderne sint cursurile pe care filosoful german le-a tinut studentilor sai, chiar si titlurile indicind acest lucru. Ferdinand de Saussure a ramas ca intemeietor al semiologiei moderne prin faimosul si clasicul Cours de linguistique générale, sursa de inspiratie chiar si astazi pentru unii dintre lingvistii de traditie saussuriana. In spatiul filosofiei românesti, P.P. Negulescu a publicat o mare parte dintre cursurile pe care le-a tinut la universitate, dupa cum Nae Ionescu a ramas in constiinta culturala a timpului prin cursurile sale (publicate ulterior de unii dintre fostii sai studenti), iar multe dintre lucrarile lui Balga, desi au suferit modificari in privinta titlurilor, sint la origine cursuri universitare. De unde aceasta atractie? Cursul universitar este un exercitiu intelectual cu o larga deschidere spre posibilitatile diversificate de manifestare a creatiei si a originalitatii umane. Fara nici un dubiu, el imbratiseaza o anumita problematica dar, in interiorul acestei problematici, gindirea celui care il propune poate acoperi orizonturile cele mai neasteptate ale desfasurarii, originalitatea isi poate face loc in toata profunzimea ei, incit nu putine sint cursurile universitare care constituie punctele de vedere originale ale autorilor intr-o anumita problematica, originale fie prin sistematizarea inedita pe care o propun acesteia, fie prin solutiile, de mare noutate, care se aduc unor vechi probleme ale meditatiei, fie, de multe ori, prin stilul si scriitura de-a dreptul socante pentru cunoscatori, in care este imbracata o anumita tema. S-a spus (si credem ca si cu oarecare temei) ca exasperarea colegilor lui Blaga la Universitatea din Cluj venea din faptul ca, la cursurile sale, Blaga isi expunea propriul sistem filosofic, iar ramineau in seama celorlalti! Cursurile lui Nae Ionescu sint ilustrari dintre cele mai adecvate ale acestui exercitiu intelectual: .