Cartea realităţilor fantastice (Jurnal)

Cartea realităţilor fantastice, aşa cum şi-a intitulat Alice Botez straniul jurnal, de fapt mai mult un jurnal intelectual, de reflecţie şi speculaţie filosofică, şi-a început drumul, din câte se pare, în primăvara anului 1937. Prima informaţie privind acest manuscris ne-o ofera Jeni Acterian în jurnalul ei. Este 5 martie 1937 când Alice citeşte prietenei sale, pentru prima dată, "Poemele". Jeni va nota, ziua următoare: "Mi-a citit aseară Alice din poemele ei. Am stat iar până la 1 noaptea. E în odaia ei o linişte teribil de încărcată şi de grea. Te apasă şi te uşurează în acelaşi timp. Stranii, curioase poeme!". Volumul nu va vedea lumina tiparului, manuscrisul fiind uitat între proiectele autoarei până în 1945 când manuscrisului iniţial i se mai adaugă o serie de însemnări până în 1946 şi o addenda formată din însemnările de jurnal ale lui Jeni Acterian şi o parte din corespondenţa primită de Alice Botez, toate menite a întregi portretul autoarei.

Alice Botez: "Doamne, toate se pot întâmpla. Lucrurile precise, felinare, pomi, noroaie, tocuri şi pingele se pot înălţa la ceruri, pot pieri. În locul lor se instalează? Iluzia şi visul cu substanţa aceea cu care a vorbit Dumnezeu prima oară, la Facerea Lumii, şi care a apărut numai atunci când a visat-o acel Atotputernic."

Alice Botez (prenumele la naştere: Alisa; 22 sept. 1914, Slatina-27 oct. 1985, Bucureşti). Prozatoare. Studii de logică şi psihologie la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1933-1938). Debut publicistic în 1937. Între 1940 şi 1942 susţine cronica literară a cotidianului "Vremea". Debut editorial cu romanul "Iarna fimbul" (1968). Premiul Uniunii Scriitorilor (1979). Alte volume publicate: "Pădurea şi trei zile" (1970), "Dioptrele sau Dialog la zidul caucazian" (1975), "Emisfera de dor" (1979), "Eclipsa" (1979), "Insula albă" (1984).