Călindar de noapte

"Pe faţă

... somn, natură moartă cu natură. O treime din viaţă dormim. Sfîntă bucată! Şi apoi, mai tot timpul cînd nu sîntem treji, dormim inconştient. Şi nu ştim să vorbim despre somn, şi somnul nu intră în calendare. Dar pînă cînd ignorarea asta ce, izolîndu-l, îl nedreptăţeşte pe el de somn?Pînă acum.
Călindarul de noapte apare ca să umple această lacună - căci orişicît de diferiţi am fi, trebuie să fim de acord - nu? - cînd încercăm să aruncăm o rază în nopţile noastre adînci şi în somnul lor. Să fim, deci, ca moşii şi strămoşii noştri, să fim contra-exemple!
Noi, românii, sîntem daţi naibii, dar sensibili la agheasmă. De aceea, nu am convertit pe nimeni. Dar acum, că ne-am mutat la marginea Neuropei, ar fi bine să ne cunoaştem resursele noastre subterane încă neexploatate, ca să ne occidentalizăm cu totul, începînd din străfunduri, nu ca bicisnicii. Petrolul s-a dus la răsărit, placenta, la vest, împreună cu mulţi care s-au hrănit dintr-însa pe cînd nici virgini nu erau încă, iar speranţele ni s-au dus pe apa sîmbetei, unde or fi făcînd plajă într-un week-end negru. Somnul însă ne este o resursă încă neatinsă, care acum poate fi naţionalizată, ca să fie privatizată mai apoi (să fim înţeleşi - nu visul, ci somnul, care e leagănul şi opusul lui).
De aceea apare Călindarul de noapte. Şi de altele, de pildă, ca să nu ne mai scuzăm activ că sîntem leneşi ziua; căci somnul, adică diferenţa între întuneric şi tare, e atuncea cînd nu mai e loc de lene. Cum noaptea e mai mult decît somnul, Călindarul vă stimulează să vă treziţi în puterea sus-numitei, sau deîndată ce i-a trecut puterea, pentru a vă nota visele, bune sau rele, şi întîmplările care v-au cutreierat pe întuneric. Aceste notiţe, fir-ar individuale! În loc să treceţi prin neplăcerea de a le comunica verbal celorlalţi (curată violenţă!) sau de a le transmite prin varii scrieri, cum ar fi în jurnale ori corespondenţă (ce obscenitate!), dacă le strîngeţi la loc uscat, întunecos şi rece, le puteţi transmite indirect familiei şi prietenilor, întărind astfel legături care, în somn, de regulă, se dezleagă şi pot produce dezbinări de înstrăinare în timpul zilei. Aceste noptiţe pot fi mai tîrziu negociate precum cărţile de Pokémon, interpretate de psihiatri, recompensate de serviciile de securitate, ori - lăsate în pod - descoperite de nepoţi sau de hoţi de vise.
În plus, la începutul fiecărei luni, Călindarul sugerează elementele unui meniu ce îşi trage fiinţa din relaţia ancestral-absurdă dintre români şi hrană. Fie păpizza în somn (şi cina a mai faină) evenimentul în jurul căruia ne împăcăm toţi cu toţi, ca în viaţa de zi cu zi."

Călin-Andrei Mihăilescu s-a născut în 1956 la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti (secţia română/spaniolă) în 1981, iar diploma de masterat şi-a luat-o în 1989. În 1992 obţine Doctoratul în literatură comparată la Universitatea din Toronto.
A ocupat diverse funcţii universitare în Canada şi în alte ţări occidentale. În prezent este Associate Professor (spaniolă, literatură comparată şi teorie critică) la University of Western Ontario (London, Canada). Din 1997 este editor al revistei Asociaţiei Internaţionale de Literatură Comparată: Literary research/Recherche littéraire. În 1994 a obţinut Premiul pentru literatură "John Charles Polanyi", decernat de Guvernul Provinciei Ontario.
În ce priveşte cărţile lui Călin Mihăilescu, acestea abordează autori reprezentativi pentru secolele 16�17 sau pentru epoca modernă, literaţi, filosofi şi teologi. Iată cîteva titluri: Ars rhetorica (Carleton University, 1996), Fiction Updated. Theories of Fictionality in Contemporary Criticism (University of Toronto Press, 1996/1997), J. L. Borges. This Craft of Verse (Harvard University Press, 2000). Pe lîngă acestea, a publicat numeroase articole, eseuri şi recenzii în limbile engleză, franceză, română şi spaniolă, în reviste academice şi literare occidentale (Style, Canadian Review of Comparative Literature, Semiotica, Literary Research/Recherche littéraire, Exquisite Corpse, Texte, Surfaces, The Comparatist) şi româneşti (Agora, Amfiteatru, Cahiers roumains d'études littéraires/Euresis, Contrapunct, Curentul, Cuvîntul, Dialog, Dilema, Revista de istorie şi teorie literară, România literară, Viaţa românească, Vineri etc.)
Problemele intelectuale care l-au preocupat sînt cele legate de ironie, literatură şi teologie mistică, utopie/distopie, istoria gîndirii politice, filosofia ficţiunii, fundamentele metafizice ale retoricii, estetică, teoria filmului, istoria religiilor, dependenţă, exil, mit, umor, tragedie etc.
A desfăşurat o activitate radiofonică intensă între 1986 şi 1990, apoi sporadică la BBC, Radio Europa Liberă, CBC etc.