Biografia unui concept psihanalitic: Identificarea proiectivă

Melanie Klein, a doua mare psihanalistă după Freud, a lucrat cu copii şi cu patologii severe, ce-i pot provoca analistului emoţii puternice. Trebuie că ea a avut mereu dorinţa (inconştientă?) de a scrie despre asta, însă fidelitatea faţă de teoria freudiană a oprit-o.Dar cum poţi înăbuşi o dorinţă?Dezvoltând un simptom.Simptomul teoriei kleiniene s-a numit "identificare proiectivă". El a fost, poate, cel mai fertil concept al psihanalizei, deoarece, prin însuşi caracterul său indecis, îşi trăgea rădăcinile din reprezentarea a două realităţi: cea a corpului Subiectului şi cea a psihismului Celuilalt. Adevărată punte între "Eu" şi "Tu"…Cartea este un tratat despre această noţiune şi modul în care exprimă ea întreaga evoluţie a psihanalizei.Brînduşa

OrăşanuBrînduşa Orăşanu este psihanalist, doctor în Psihopatologie fundamentală şi psihanaliză al Universităţii Paris 7 şi lector la Universitatea "Titu Maiorescu".

Cuprins:
Un act de sincronicitate, de Vasile Dem. Zamfirescu
Pre­fa­ţă de Jacques André
In­tro­du­ce­re

Ca­pi­to­lul 1 O apa­ri­ţie ne­aş­tep­ta­tă
1.1 Ac­tul de naş­te­re
1.2 La în­ce­put a fost vi­sul

Ca­pi­to­lul 2 Re­a­li­ta­tea fan­tas­ma­ti­că
2.1 Fan­tas­ma de iden­ti­fi­ca­re pro­iec­ti­vă
2.2 Obiec­te­le in­ter­ne îşi au lu­mea lor
2.3 Fan­tas­ma este atot­pu­ter­ni­că?

Ca­pi­to­lul 3 Eul şi si­ne­le
3.1 Freud de­spre „eu“
3.2 Te­o­ri­i­le „si­ne­lui“

Ca­pi­to­lul 4 Fe­no­me­nul de cli­vaj al Eu­lui

Ca­pi­to­lul 5 Me­ca­nis­mul de iden­ti­fi­ca­re
5.1 Di­fe­ren­ţa din­tre în­cor­po­ra­re şi in­tro­iec­ţie
5.2 Cum mai ara­tă obiec­ti­vi­ta­tea în psih­ana­li­ză?
5.3 De la „a se iden­ti­fi­ca“ la „a iden­ti­fi­ca“
5.4 Vi­sul cu un­chiul şi iden­ti­fi­ca­rea oni­ri­că

Ca­pi­to­lul 6 Me­ca­nis­mul de pro­iec­ţie
6.1 Pro­iec­ţia în vi­ziu­nea lui Freud
6.2 Te­o­ria klei­nia­nă de­spre pro­iec­ţie
6.3 Iden­ti­fi­ca­re pro­iec­ti­vă şi pro­iec­ţie
6.4 „Dacă aş fi tu…“

Ca­pi­to­lul 7 Evo­lu­ţia con­cep­tu­lui de iden­ti­fi­ca­re pro­iec­ti­vă

Ca­pi­to­lul 8 Un des­tin

PAR­TEA A DOUA
Ca­pi­to­lul 9 Nar­ci­sism şi re­la­ţie de obiect
9.1 Căi­le li­bi­do­u­lui
9.2 Moş­te­ni­to­rul lui Nar­cis es­te ­Le­o­nar­do

Ca­pi­to­lul 10 Fe­no­me­nul de iden­ti­fi­ca­re pro­iec­ti­vă în cli­ni­că
10.1. Me­la­nie Klein
10.2. Her­bert Ro­sen­feld
10.3. Wil­fred R. Bion
10.4. Otto Ker­nberg
10.5. An­dré Gre­en
10.6. Dis­po­zi­ti­vul de au­to­per­cep­ţie

Ca­pi­to­lul 11 Mun­ca psih­ana­lis­tu­lui
11.1. Con­tra­trans­fe­rul în con­cep­ţia lui Freud
11.2 Re­mar­ci­le Me­la­niei Klein de­spre con­tra­trans­fer
11.3.Evo­lu­ţia con­cep­tu­lui de con­tra­trans­fer
11.4.Ac­ţiu­nea spe­ci­fi­că a pa­cien­tu­lui asu­pra ana­lis­tu­lui
11.5.Psih­ana­lis­tul şi nar­ci­sis­mul său

Ca­pi­to­lul 12 No­ţiu­nea de li­mi­tă
12.1.Te­o­ria pul­siu­nii
12.2.Sta­bi­li­rea gra­ni­ţei în­tre sine şi obiect
12.3.Ana­li­za are ne­vo­ie de un ca­dru
12.4.Un mo­del de pro­ces ca un ca­dru te­o­re­tic

Con­clu­zii
Bi­blio­gra­fie
Indice de nume
Indice de termeni